Hoplosternum thoracatum

     A fost introdus in comertul acvaristic in anul 1911. Este un peste originar din nordul Americii de Sud, Trinidad si Martinica. Denumirea locala este de "atipa". Desi in Romania a fost introdus si reprodus dupa 1980 el a cunoscut un succes deosebit, in ciuda taliei mari, de aproape 15 cm.
      Placile de pe corp se imbina cu cele de pe spate. Corpul este puternic, are 2 perechi de mustati pe maxilarul superior, coada este usor concava, aripioara adipoasa are un spin de sprijin. Lungimea maxima este de 20 cm. Culoarea de baza este un gri maro, cu spatele mai inchis, abdomenul alb (cu exceptia perioadei de reproducere). Pe corp are pete negre-maro mare la mijlocul flancurilor pot forma o dunga. Aripioarele sunt gri galben cu puncte negre. Pe coada are o dunga transversala inchisa la culoare.
      La varsta de 6 luni apare dimorfismul sexual, care este evident. Astfel masculul are aripioarele pectorale mai lungi decat femela, in timp ce femela are diamentrul corpului mai mare. In mod normal abdomenul pestilor este alburiu, dar in perioada de reproducere, abdomenul masculului este acoperit cu pete de culoare inchisa. Pestii isi incep activitatea sexuala dupa varsta de un an.
      Nu este un peste pretentios la conditiile de mediu. Se multumeste cu o temperatura de 18° C, nu este pretentios la calitatea apei si mananca orice de pe fundul bazinului. In general are nevoie de acvarii mari, de cel putin 120 l, bine plantate si cu multe ascunzatori.
      Este o specie care construieste un cuib de spuma la suprafata apei, sub un suport mai tare, care poate fi o frunza mai mare, un geam sau o bucata de polistiren expandat. Ruda Zukal spune ca a obtinut cele mai mari succese atunci cand pe fundul acestui suport a pus o foaie de material plastic negru. Din clipa in care incepe constructia cuibului masculul devine foarte violent, atacand chiar si atunci cand il hranim. Constructia cuibului poate dura 2 zile, chiar si 1-2 saptamani. Pentru stimularea construirii cuibului se recomanda introducerea in acvariu, pe fund, a unor frunze de stejar uscate. In mod normal, pentru reproducere pestii se tin in perechi sau chiar 2-3 femele la un mascul. Acesta va depune icre cu toate femelele dupa o scurta pauza. Acvariul poate avea substrat, sau nu, poate fi plantat sau nu.
      Actul depunerii icrelor incepe ezitant, datorita faptului ca femela este destul de sperioasa. Cand femela este gata de depunere, masculul o asteapta sub cuib, ca aceasta sa-l apuce cu gura de regiunea anala. Cand face acest lucru, masculul o blocheaza cu aripioarele pectorale, in acest timp eliberand spermatozoizii. Femela, care si-a facut din aripioarele ventrale si corp un buzunar (punga) si unde are in acel moment icrele, se intoarce cu abdomenul in sus spre cuibul de spuma si lipeste icrele de suport.
      Aceste lucruri se pot petrece in mod normal, dar de multe ori pestii nu vor sa depuna. Atunci, pentru a-i stimula, le vom inrautati conditiile. Timp de cateva saptamani le vom da mai putina hrana si nu le vom face schimbul de apa normal. Dupa acest interval de timp, vom trece la schimbari dese de apa, le vom scadea temperatura (pentru a determina masculul sa construiasca cuibul) si ii vom hrani mai consistent. Desi nu sunt pesti foarte pretentiosi, depunand usor, puii crescand repede, se poate intampla sa avem si insuccese. Astfel, depuneri intregi se pot albi, icrele depuse, dupa 2-3 zile se transforma intr-o gelatina, acest lucru datorandu-se unei valori mari a pH-ului (valori alcaline). Apa pregatita pentru eclozarea icrelor va trebui sa fie usor acida sau normala (pH = 6,5-7). Se mai poate intampla de asemenea ca acvariul in care avem puii sa nu fie acoperit cu un geam si sa existe o diferenta mare de temperatura intre apa din acvariu si aerul din camera. In acest caz apare racirea puilor datorita faptului ca acestia au respiratie stomacala. Daca tinem cont de toate acestea, puii cresc usor si foarte repede.