|
|
 |
Initial, reprezentantii acestei familii traiau doar in America, dar
datorita faptului ca sunt mari consumatori de larve de tantari au fost
aclimatizati in diverse tari pentru a ajuta la starpirea tantarilor
anofeli. Au fost aclimatizate si la noi speciile de Gambusia affinis si
Heterandria formosa. 
Sunt pesti de suprafata care populeaza balzi sau ape lent curgatoare,
hranindu-se cu insecte, larve de tantari si cu adaos de hrana vegetala.
Diferentele apar la felul reproducerii, masculii si femelele
nedeosebindu-se numai prin marime dar si dupa aspectul aripioarelor
anale si caudale. La toate speciile acestor pesti vivipari (nasc pui
vii), la mascul anala s-a transformat in gonopodiu (aparat
reproducator), astfel a 3-a, a 4-a si a 5-a radie a aripioarei sunt
prelungite intr-un tub prin care vor fi evacuati spermatozoizii in
aparatul genital al femelei. Aceasta transformare are loc in timpul
maturizarii sexuale. Puii nu au gonopodiu si in timpul acestei
transformari, toata anala cu zona genitala, anusul si abdominalele se
deplaseaza in fata pana in zona abdominala sau pectorala. Printr-o
musculatura specializata, gonopodiul poate fi miscat intr-un arc de
circa 220°. Spermatozoizii sunt tinuti sub forma unor pachete cu
ajutorul unei membrane speciale. In timpul actului sexual, masculul
plaseaza varful gonopodiului in zona genitala a femelei introducand un
pachet de spermatozoizi inauntru. Intr-un timp s-a crezut ca eliminarea
spermatozoizilor are loc in apa, in zona aparatului genital al femelei,
dar in urma cercetarilor s-a stabilit ca fecundarea este interna nu
externa. Substanta speciala din care este formata membrana se dizolva,
spermatozoizii ramanand liberi si patrunzand in ovarele femelei,
fecundand icrele, in interiorul femelei, in timp ce o parte din ei sunt
pastrati intr-o cuta adanca de pe peretele cailor uterine, permitand
fecundarea altor icre fara o noua imperechere. De aceea o femela poate
naste de 5-7 ori fara o alta fecundare. Icrele au sacul vitelin foarte
mare, iar embrionii se dezvolta in interiorul peliculei icrei pe baza
rezervelor din sacul vitelin. La speciile cu icre care au sacul vitelin
foarte mic (Heterandria formosa) embrionii primesc substantele
hranitoare de la femela. Femela gestanta se recunoaste dupa pata mare,
situata in fata analei, numita pata genitala. Exista o specie, Poecilia
formosa, la care nu apar decat femele, masculii fiind complet
necunoscuti, toti pestii fiind femele. Acestea sunt fecundate de
masculi din alte specii, 
spermatozoizii ajungand la icre, fecundandu-le, dar trasaturile
ereditare nu se amesteca, spermatozoizii straini mor in icra (dupa
fecundare) dar patrunderea lor stimuleaza dezvoltarea icrelor (sterba).
Puiul nou nascut este destul de mare, complet dezvoltat, imediat dupa
nastere el inoata liber si se poate hrani singur. Dupa nastere, primul
lor gest este sa ajunga la suprafata pentru a-si umple vezica
inotatoare cu aer atmosferic. Perioadele de gestatie dureaza intre 4-6
saptamani, in functie de specie, nasterea putand fi stimulata prin
adaugarea de apa proaspata. Duritatea apei nu prea are importanta,
pH-ul usor bazic. Atragem atentia ca intr-o apa moale, usor acida
aceste specii sunt sensibile la boli. Intr-un acvariu cu mai multi
masculi, acestia se ierarhizeaza, cel mai puternic devenind masculul
dominant. In apa va trebui sa punem sare, in functie de specie, intre o
lingurita pana la o linguta in 10 l apa. Unele specii au nevoie de
hrana vegetala ca: spanac si salata oparita si taiate marunt sau
tablete speciale cu hrana vegetala. |
|
|
|
BluePink 
