Regimurile alimentare si nevoile alimentare
Din punct de vedere al comportamentului alimentar, se disting trei grupe principale de pesti:
- pestii carnivori , care se hranesc cu viermi, crustacee, insecte sau alti pesti mai mici.
- pestii erbivori , a caror alimentatie este compusa in principal din vegetale (plante, alge) pe care le mesteca sau le rod.
- pestii omnivori , care au un regim foarte variat deoarece consuma atat prazi animale cat si vegetale.
Regimul alimentar nu este usor de definit. In mediu natural, pestii
mananca ceea ce gasesc. Astfel erbivorii consuma uneori prazi animale
mici pe care le gasesc printre vegetalele pe care le consuma. Pestii
carnivori au nevoie in principal de proteine si lipide; cei erbivori
mai ales de glucide, iar cei omnivori de un amestec de proteine,
glucide si lipide.
Aceste trei regimuri alimentare se regasesc, in limitele
definitiei, si la pestii de acvariu, cu cateva exceptii. Nu trebuie
uitate vitaminele si sarurile minerale pe care o alimetatie variata si
echilibrata (mai ales prin aportul de alimente proaspete sau de prazi
vii) va trebui in mod obligatoriu sa le furnizeze. O hrana
diversificata favorizeaza cresterea, dezvoltarea, reproducerea precum
si rezistenta la boli specifice, constituind cel mai indicat mijloc de
prevenire a acestora. In concluzie, hrana cat mai diversificata asigura
o dezvoltare armonioasa a pestilor si o buna functionare a organismului
lor.
Ratia alimentara
Exista tendinta de supraalimentare a pestilor, producand astfel
pesti usor adiposi. Creste astfel riscul poluarii mediului: cu cat un
peste mananca mai mult, cu atat excreteaza mai multe substante azotate,
fara a mai tine cont de partea de alimente pierdute care se degradeaza
repede in apa.
Un peste adult nu mananca decat 1 pana la 2% din greutatea
corpului sau pe zi, si dublu daca este juvenil. Plantele, sunt foarte
usoare, nu reprezinta riscul de supradozaj, in schimb celelalte
alimente pot crea probleme. E preferabil ca ratia sa fie impartita pe
zi: de doua ori pentru adulti, de mai multe ori pentru alevini daca
este posibil.
Pestii suporta cu usurinta foamea de scurta durata, fiind foarte
probabil ca in mediul lor natural sa nu se alimenteze tot timpul. Unii
acvariofili impun dealtfel o zi fara mancare pe saptamana, compensand
astfel o eventuala supraalimentatie in celelalte zile. Totusi, privarea
de hrana e uneori greu acceptata de alevini, putand provoca o
intarziere de crestere, o slabire a organismului, uneori, cu urmari
dintre cele mai neplacute pentru viitorul adult.
Alimentele artificiale
E vorba de alimente uscate comercializate in magazine
specializate in acvariofilie. In ultimii douazeci de ani, acestea s-au
diversificat in mod considerabil. Azi, gama e diversa si adaptata
nevoilor diferitelor grupuri de pesti: alevini si adulti, pesti de apa
dulce si pesti de apa de mare, etc. Aceste alimente se caracterizeaza
printr-un procent ridicat de proteine (40 pana la 50% in general) si se
prezinta sub diferite forme: alimente deshidratate (cazul cel mai
intalnit), granule sau comprimate.
Alimentele deshidratate plutesc un timp, apoi se scufunda, ceea
ce faciliteaza prinderea lor de catre pestii de suprafata sau de
adancime medie. Granulele se scufunda repedefiind destinate mai alea
pestilor de adancime medie si fund. Exista diferite marimi de alimente
adaptate marimii gurii pestilor. Alimentele artificiale sunt fragile,
ele se degradeaza daca sunt conservate in spatii necorespunzatoare. Ele
trebuie stocate la loc uscat si intunecos, compozitia lor este
granulata pe o perioada limitata, e deci preferabil sa cumparam o cutie
de marime medie daca avem un acvariu si putini pesti.
Unii acvariofili dau pestilor alimente pentru pastravi pe care le
procura din asezaminte piscicole. Aceste alimente, foarte bogate in
lipide, favorizeaza o crestere rapida a pastravilor destinati
consumului, care insa nu este scopul esential al acvariofiliei. Cu
toate ca aceste alimente contin pigmenti destinati colorarii pielii
salmonidelor, acvariofilii care le utilizeaza afirma ca nu au observat
modificarea culorii externe a pestilor. Oricum, acest tip de hrana este
economic pe scara mare sau pentru bazinele de gradina.
Se intampla ca pestii marini sa refuze alimentele artificiale fie
in permanenta, fie o anumita perioada dupa introducerea lor in acvariu.
O solutie abila este aceea de a incorpora progresiv in hrana pestilor
din acvariu atat alimente artificiale cat si alimente naturale, acestea
din urma reducandu-se apoi.
Alimente liofilizate
Alimentele liofilizate sunt constituite din mici animale,
creveti, viermi, plancton, carora li s-a redus mai mult continutul de
apa pentru a le favoriza conservarea. Acest tratament le creste insa
pretul. La greutate egala, ele sunt cel putin la fel de hranitoare ca
fulgii si sunt apreciate de pesti. Ele trebuie sa fie conservate la
adapost de umiditate.
Alimente congelate
Se utilizeaza creveti, pesti, viermi, plancton sub forma de
produse congelate dupa ce au fost alese si curatate. Valoarea lor
alimentara este foarte ridicata, deoarece congelarea nu le modifica
compozitia. Ele se conserva in congelator si nu trebuie sa fie
recongelate dupa decongelare, pentru a limita riscul contaminarii
microbiene. Pretul este mai ridicat decat cel al alimentelor
liofilizate.
Alimente de casa
In aceasta ultima categorie intra alimente care pot fi
distribuite proaspete sau dupa congelare si decongelare. Trebuie
evitate carnurile rosi, prea grase. Inima de vita, bogata in sange dar
si lipide, nu va putea fi utilizata decat pentru pestii mari. Sunt
preferate carnurile albe: pui, curca, sunca. Printre produsele marine,
putem utiliza peste alb - procedand cu precautie, deoarece el are
tendinta de a se dispersa in apa -, scoici, moluste, creveti, pe care
ii putem cumpara sub forma de conserve. Alimentele vegetale sunt uneori
necesare pentru pestii cu tendinta erbivora: deoarece acestea sunt
foarte bogate in vitamine si saruri minerale. Se va utiliza salata sau
pireu de spanac, adica trecut cateva minute prin apa fiarta.
Vitaminele
Ca si pentru fiintele umane, vitaminele sunt importante in
alimentatia pestilor. Ele joaca un rol in formarea scheletului,
favorizeaza cresterea si intaresc rezistenta la boli. Un peste suferind
de o carenta de vitamine slabeste, fara ca acest lucru sa fie vizibil
la o prima abordare. Vitaminele se conserva greu, ele se degradeaza sub
actiunea caldurii, a oxigenului si a luminii. De aceea, principalul
aport va fi sub forma de alimente proaspete, prazi vii sau alimente
congelate.
Viermii de balegar
De fapt, nu sunt niste viermi, ci niste larve acvatice ale unor
diferite specii de tantari care nu pisca. Sunt cunoscuti ca momeala la
pescuit. Contrar numelui pe care il poarta, ei nu traiesc in balegar,
ci in apa zonelor bogate in materii organice. Nu e nevoie sa-i cauti,
deoarece ei se gasesc in comertul acvariofil. Se conserva in hartie de
ziar umezita, cateva zile, in frigider. Sunt alimente bune, bogate in
proteine, mult apreciate si cautate de catre toti pestii de acvariu.
Viermii tubifex
Sunt viermi recoltati din malul bogat in materii organice. Unii
considera ca acestia pot constitui un risc pentru acvariu, putand duce
cu ei bacterii indezirabile. Acest risc ramane totusi foarte limitat,
nesemnalandu-se incidente grave. Viermii care se gasesc in comert se
conserva in ape de la robinet cateva zile in frigider, dar e foarte
important sa schimbam apa in fiecare zi pentru a evita degradarea lor.
Sunt foarte apreciati de majoritatea pestilor de acvariu.
Crevetii
In apele dulci si bine oxigenate, se gasesc mici creveti de 1
pana la 2 cm care inoata in lateral: creveti de apa dulce. Rareori sunt
comercializati in stare vie, dar exista sub forma liofilizata. Ii
puteti recolta si dumneavoastra pentru a-i da pestilor care ii
apreciaza foarte mult. Micii creveti marini de pe tarmurile noastre
sunt foarte apreciati, mai ales de pestii marini. Ei sunt vanduti
cateodata in magazinele de articole de pescuit, de pe litoral. Cei ce
locuiesc in acele zone, ii pot recolta si conserva intr-un acvariu cu
apa de mare oxigenata. Aceste doua tipuri d ecreveti pot fi congelate
dupa fierbere si clatite cu apa de robinet; dupa aceea, daca este
cazul, cele doua tipuri d ecreveti se pot si mixa obtinand un aliment
de casa.
Pestii mici
Pentru a hrani pestii marini care refuza alimentele artificiale
sau pestii mari de apa dulce, putem utiliza fie pesti mici, fie
alevini. In acest scop, unii acvariofili cu mai multa experienta cresc
specii prolifice, a caror reproducere se face usor in acvariu
(Poeciliidele de exemplu...)
Alimente planctonice
Planctonurile de apa dulce sau marine contin numeroase organisme
putin vizibile cu ochiul liber (de la 0,1 la 1 cm), dar interesante
pentru alimentatia pestilor nostri, mai ales alevinii. In mediu natural
exista in mari cantitati, dar apare riscul introducerii in acvariu a
unor organisme microscopice susceptibile de a provoca boli. Unele
planctonuri sunt vandute congelate in comert.
Cresterea crustaceelor Artemia
Ouale uscate (numite chiste) sunt disponibile in magazinele de
acvariofilie. Ele se conserva la adapost de lumina si umiditate. Pentru
ca ele sa se deschida, se prepara o apa sarata cu urmatoarele
caracteristici: temperatura 25° C; salinitatea 3,5%, adica o densitate
de 1023. Apa sarata poate fi naturala, reconstituita cu saruri speciale
pentru acvariofilie, dar si cu simpla sare alba de bucatarie (ceea ce e
mai simplu pentru cei care nu practica avariofilia marina). Apa poate
fi mai rece si mai putin sarata (pana la 20° C si 2%, adica o densitate
de 1014), procentul de deschidere al oualor este atunci mai slab (50
pana la 60%, fata de 80 pana la 90%). Putem utiliza orice recipient din
sticla sau din plastic cu un volum mai mic; exista totusi materiale
specializate in comert. Ouale sunt puse intr-o apa linistita un sfert
de ora, timp in care se rehidrateaza. Stiind ca 250.000 de oua
cantaresc cca. 1g, o cantitate mica (varful unui cutit) e suficienta
pentru a produce artemii pentru un rand de alevini. Apa se agita prin
crearea unor bule de aer, care repatriaza ouale.
O presiune prea mare proiecteaza o parte din oua pe peretii
recipientului, producand nedeschiderea acestora. Deschiderea se produce
de la 24 pana la 36 de ore la 25° C, si pana la 48 de ore la 20° C.
Atunci se opreste agitarea apei: cochiliile goale plutesc la suprafata
apei, ouale nedeschise cad pe fund, nauplii de artemia raman la
mijlocul apei. Atunci e usor sa le transvazam (cu un tub de aeraj, de
exemplu) si sa le trecem printr-un mic filtru (vandut in comert), sau
eventual printr-o bucata de perdea veche (unii acvariofili folosesc
chiar si ciorapi pentru femei!). Pentru a facilita operatia, putem
concentra nauplii cu o lampa de buzunar, caci lumina ii atrage. Nauplii
pot fi atunci distribuiti alevinilor. Supravietuirea lor in apa
nesarata nu depaseste cateva minute. Ei nu se hranesc in prima zi dupa
deschiderea oualor. Daca vrem sa continuam cresterea pentru a obtine
larve mai avansate si de marime mai mare, exista alimente specifice in
comert. Astfel e posibila cresterea artemiilor pana la varsta adulta.
Infuzorii
Sunt animale unicelulare microscopice. In acvariu ele exista
intr-o cantitate mica. Riccia, planta de suprafata, le permite sa se
dezvolte, caci ei gasesc hrana (materie organica) pe frunzele ei. Se
mai pot obtine infuzori lasand cateva zile, intr-un recipient continand
apa de acvariu, o frunza de salata sau orez paddy (orez nedecorticat
disponibil in magazinele de specialitate din orasele mai importante).
Infuzorii reprezinta hrana perfecta a puietului.
Un aliment miracol pentru alevini
Este vorba de galbenusul de ou, fiert tare si pus intr-un pahar
cu apa. Se formeaza niste microparticule care se trec printr-o sita
pentru a retine particulele mai mari. Aceasta supa se da alevinilor
avand grija sa limitam poluarea acvariului. Galbenusul de ou, bogat in
proteine si lipide, poate completa sau inlocui alte alimente. Acest
aliment este deosebit de hranitor si este indicat pentru toti
acvariofilii.
Ce facem daca un peste nu mananca?!
Uneori se intampla ca un peste sa refuze hrana sau sa nu poata
manca. Trebuie sa cautam si sa supriman cauza. Un peste nou introdus in
acvariu se hraneste rareori in prima zi: e normal deoarece se simte
pierdut in noua sa ambianta. Micile specii sii pestii mai putin activi
sunt adeseori dominati de cei mari si mai rapizi in timpul distribuirii
alimentelor. In toate aceste cazuri, trebuie sa incercam sa-i hranim
separat, de preferinta cu prazi vii mobile, dupa ce le-am distras
atentia celorlalti pesti cu alte alimente.
Un peste poate sa refuze hrana daca este bolnav, ceea ce se
observa in comportamentul sau: in acest caz trebuie sa izolam pestele
intr-un alt acvariu, sa-l ingrijim si sa-i furnizam o hrana bogata,
prazi vii sau alimente proaspete. |